Suzana si Batranii: Portretul si curajul feminin

Artemisia Gentileschi, unul dintre cei mai renumiti artisti baroci italieni, a creat in anul 1610 o pictura intitulata "Suzana si batranii", care este considerata prima lucrare semnata si datata a artistei. Aceasta se gaseste in prezent in colectia Schloss Weisenstein din Pommersfelden, Germania.

Descriere

Pictura surprinde o scena incomoda in care Suzana se afla in cada de baie, iar cei doi barbati o urmaresc cu privirea. Aceasta tema era una populara in perioada baroca, iar Gentileschi a abordat-o in mai multe randuri la inceputul carierei sale.

Lucrarea se bazeaza pe subiectul biblic al cartii deuterocanonice a Susannei din Cartea lui Daniel. Doi barbati in varsta sunt prezenti in pictura, acestia observand-o pe tanara femeie casatorita numita Usanna. Susanna iesise intr-o zi in gradina pentru a face un baie, iar menajera ei i-a lasat pe cei doi batrani sa intre. Acestia au spionat-o si i-au cerut favoruri sexuale, la care ea a refuzat. Barbatii au amenintat-o ca-i vor distruge reputatia, insa Usanna a ramas ferma. Ulterior, cei doi batrani au acuzat-o in mod fals de adulter, un crima care era pedepsita cu moartea. Situatia s-a schimbat cand un tanar intelept evreu numit Daniel i-a chestionat separat, observand ca detalii din povestirile celor doi batrani nu se potriveau. Contradictiile din marturiile lor au dezvaluit falsitatea acuzatiilor, astfel ca numele Susannei a fost curatat de orice vina.

Subiectul era relativ comun in arta europeana din secolul al XVI-lea, Suzana devenind un exemplu al virtutilor modestiei si fidelitatii. In practica, insa, aceasta a oferit artistilor o ocazie de a-si demonstra abilitatile in redarea nudului feminin, adesea pentru placerea patronilor lor de sex masculin.

Interpretarea Artemisiei

Interpretarea lui Gentileschi aduce un aport semnificativ in comparatie cu lucrarile altor artisti care au abordat aceeasi tema. Usanna in pictura lui Gentileschi apare neconfortabil, cu trupul contorsionat, exprimandu-si astfel disconfortul, spre deosebire de alte reprezentari care nu releva nicio neplacere. O comparatie obisnuita se face cu versiunea Suzanei si batranii realizata de Annibale Carracci. Suzana lui Gentileschi este mai putin confortabila si mai feminina decat cea a lui Carracci, a carei forma corporala pare mai degraba masculina din punct de vedere anatomic, fiind totusi portretizata intr-o pozitie mai erotica, ca si cum ar fi receptiva la atentia celor doi batrani. Gentileschi a ales un stil mai clasic pentru corpul Suzanei, ceea ce ridica nuditatea acesteia intr-un sens mai eroic. Alegerea unui cadru de piatra pentru aceasta scena reprezinta de asemenea o abatere de la tipicul decor de gradina utilizat in reprezentarile anterioare ale altor artisti. Compozitia verticala a lui Gentileschi ii plaseaza pe cei doi batrani in partea superioara, ca o prezenta intunecata care planeaza asupra scenei, creand o senzatie de presiune malefica impusa Susannei.

Gentileschi a pictat aceasta scena de cel putin inca doua ori in timpul vietii sale. Deoarece aceasta este versiunea cea mai timpurie, s-a presupus ca a pictat-o sub indrumarea tatalui sau. Cu toate acestea, niciun alt artist nu a explorat dimensiunea psihologica a acestei povesti biblice inaintea ei, sugerand ca tatal lui Gentileschi, un artist cu o formare traditionala, nu ar fi influentat conceptul de pictura al tinerei artiste. Redarea naturalista a formei feminine de catre Artemisia se diferentiaza de stilul tatalui sau, insa ajustarile dezvaluite prin radiografii pot sugera ca ghidajul lui Orazio s-a concentrat pe aranjarea compozitionala mai degraba decat pe redare.

Concluzie

Pictura "Suzana si batranii" a lui Artemisia Gentileschi ramane un exemplu impresionant al curajului si rezistentei feminine in fata nedreptatii. Prin expresivitatea si abordarea inovatoare, artista a reusit sa ofere o noua perspectiva asupra unei teme consacrate, transmitand puternic mesajul puterii si demnitatii femeii.